Sfantul Ierarh Nectarie din Eghina, Noul Facator de Minuni

Am regasit, in aceasta zi a pomenirii Sfantului Ierarh Necatrie din Eghina, un articol scris in urma cu un an si jumatate pentru buletinul parohial Calea al Parohiei Sfantul Ioan Botezatorul din Hamburg. Il impartasesc, pe aceasta cale, cu voi.

Sfântul Nectarie al Pentapolei („Taumaturgul”) – grabnicul rugător şi ajutător al creştinilor din vremurile din urmă

ÎNCEPUTURILE
Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina (1846-1920), Mitropolitul Pentapolei (Libia), este unul dintre cei mai noi sfinţi canonizaţi în Biserica Greciei.
Sfântul Nectarie s-a născut în oraşul Silivria, din nordul Greciei, într-o familie săracă, dar foarte evlavioasă. El a primit la Botez numele de Anastasie. După ce a studiat teologia şi scrierile Sfinţilor Părinţi la Constantinopol şi după ce a predat religia la o şcoală, Anastasie este tuns în monahism la chinovia „Noua Mănăstire”, cu numele Lazăr. Câteva luni mai târziu, la hirotonia sa întu diacon, primeşte numele de Nectarie, pe care îl va purta până la sfărşitul vieţii si cu care va fi canonizat în anul 1961.
În 1886, părintele Nectarie este hirotonit întru preot, apoi este ridicat în treapta de arhimandrit şi devine consilier patriarhal la Cairo. La 15 ianuarie 1889, Patriarhul Sofronie îl numeşte mitropolit onorific de Pentapole. Părintele rămâne, insă, cu slujba în Cairo, unde îi cucereşte pe credincioşi cu blandeţea şi cu smerenia sa.

ÎNDEPĂRTAREA DIN SLUJBA ARHIEREASCĂ ŞI ALUNGAREA DIN CAIRO
Cum diavolul era neputincios în faţa undei asemenea stânci de credinţă şi de dragoste pentru aproapele, a săpat în jurul ei şi a surpat-o, însă numai pentru lumea aceasta şi spre întărirea în credinţă a părintelui Nectarie. Diverse uneltiri ale altor ierarhi l-au determinat pe patriarh să îl coboare de pe treapta arhierească. Părintelui Nectarie i s-a permis, însă, continuarea slujirii în catedrala Sfantul Nicolae din Cairo. Cu toate acestea, la scurtă vreme i s-a cerut sa părăseasca oraşul. Mărturiile spun că Sfântul a plecat dând slava lui Dumnezeu pentru toate, nu înainte de a-şi cere iertare de la toată lumea.
MĂNĂSTIREA DN EGHINA ŞI SFÂRŞITUL
Spre sfârşitul vieţii, cuviosul Nectarie a zidit, pentru liniştea sa şi pentru mîntuirea altor suflete, o mănăstire de călugăriţe, în insula Eghina, în apropierea Atenei. Aici avea să îşi ducă viaţa într-o asceză desăvârşită, rugându-se neîncetat. Tot aici i-a fost ucenic Sfântul Sava cel Nou, care mai tarziu avea să se nevoiască în asprul pustiu al Hozevei. În Eghina, ca şi la Cairo, mireni şi monahi deopotrivă, îşi lipeau sufletele de părintele Nectarie, iar alipirea aceasta le era spre liniştea din viaţa aceasta şi spre dobândirea vieţii celei veşnice.
Pentru viaţa sa sfântă, cuviosul s-a invrednicit de darul Duhului Sfânt, iar rugăciunile sale aveau trecere înaintea lui Dumnezeu. Încă din timpul vieţii, credincioşii căutau alinarea necazurilor şi a bolilor în rugaciunile Sfântului Nectarie.
Cuviosul şi-a simţit sfârşitul aproape pe când făcea un pelerinaj în insula Eghina cu icoana Maicii Domnului. Parintele Nectarie s-a îmbolnăvit, iar după două luni de suferinţă într-un spital din Atena, la 8 noiembrie 1920, şi-a încredinţat sufletul în mâinile lui Hristos.

MOAŞTELE SFÂNTULUI
După mai bine de douăzeci de ani, trupul Sfântului Nectarie s-a aflat întreg, nestricat, răspândind bineplăcută mireasmă. În 1953, moaştele sale s-au scos din mormânt cu mare cinste şi au fost puse spre inchinare în biserica din Eghina.
Câteva părticele din moaştele Sfântului Nectarie se găsesc în Sfântul Altar al Mănăstirii Putna. O altă parte se află în pronaosul Mănăstirii Radu-Vodă din Bucureşti. Şi biserica Sfântul Ierarh Nectarie din Iaşi se bucură de o parte din moaştele Sfântului, precum şi schitul Sfinţii Ioan şi Nectarie de la Brădetu, judeţul Argeş.

SFÂNTUL NECTARIE – FĂCĂTORUL DE MINUNI
Sfântul Nectarie nu i-a uitat pe credincioşi nici după trecerea sa la Domnul, ba a devenit un şi mai sârguitor rugător şi mult stăruitor înaintea lui Dumnezeu pentru tot sufletul aflat în necaz, boală sau primejdie. El face şi astăzi minuni cu noi, nevrednicii , întorcând la credinţă sufletele prin răspunsul neîntârziat la orice rugăciune făcută curat, cu nădejde.
Sute de pântece ale femeilor sterpre au rodit prin rugăciunea din tot sufletul către Sfântul Nectarie. Câte un singur Acatist al Sfântului, făcut în fiecare zi cu dragoste, a tămăduit boli cumplite ale acestor vremuri, cum e cancerul sau paraliziile totale. De fiecare dată când sufletele tulburate s-au întors cu smerenie si cu deschidere către grabnicul ajutător şi stăruitor înaintea lui Dumnezeu, au primit răspuns şi mângâiere pentru rugăciunile Sfântului Nectarie.
Forumurile ortodoxe nu incetează să se populeze cu mărturiile credincioşilor români (dar şi străini) despre chipul minunat în care lucrează Sfântul Nectarie. Ca şi în cazul altor sfinţi contemporani, uimirea crdincioşilor este mare atunci când îşi văd rugăciunile ascultate în chip minunat, căci cei mai mulţi privesc minunile, în cel mai fericit caz, ca pe ceva caracteristic începuturilor creştinismului sau perioadei apostolice. Întoarcerea de la moarte, izbăvirea grabnică din boli grele, rodirea păntecelui după mulţi ani de suferinţă, răsturnările de situaşie inexplicabile din punct de vedere medical, toate întăresc credinţa creştinilor care îl cunosc şi îl cinstesc pe Sfântul Necatrie.
Pentru ale cărui rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

(Calea nr. 1, Iunie 2009)